Sanzienele galbene

La noi in tara poate fi gasita prin fanete, margini de paduri.Sanzienele au tulpina subtire, ajunge pana la 60 cm inaltime.
Calitatile plantei sunt: diuretica, depurativa, laxativa, antireumatica, sedativa.
 In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, ce se recolteaza in perioada de inflorire.
Uz intern: -afectiuni ale splinei, afectiuni uterine, boli de ficat, boli de nervi, cloroza, constipatie, epilepsie, gusa, hidropizie, isterie, junghiuri intercostale, nisip si pietre la rinichi sau bila, pancreatite, paralizia corzilor vocale, prostatita- infuzie si tinctura.

Strugure

In Romania vita de vie se cultiva pentru fructele sale, mai ales in zonele de deal, planta se agata prin carcei de un suport, are frunzele zimtate pe margini.Principalele proprietati ale strugurelui sunt: energic muscular si nervos, remineralizant, antitoxic, stimulent si decongestionant hepatic, rscoritor, colagog, diuretic, laxativ, antiputrid, reduce colesterolul din sange, elimina acidul uric in exces, ajuta in cazul cancerului.In fitoterapie se utilizeaza fructul proaspat sau uscat -stafide.
Uz intern: -afectiunile inimii si ale vaselor sanguine, afectiuni pulmonare, afectiuni traheale, afectiuni renale, afectiuni vezicale, afectiuni hepatice, artrite, anemie, angina, astenie, azotemie, bronsita, calculoze, cancer, litiaze, nefrite, obezitate, pletora, retentie urinara, reumatism, sarcina, senectute, surmenaj, sporturi de rezistenta, stari acute, temperamente biloase si sangvine, tuberculoza pulmonara, tulburari digestive - fructul, suc.
Uz extern: -dermatoze, eczeme, edeme, furunculoze, stomatite - suc proaspat. 

Arahida

Arahida este originara din America de Sud, este considerata ca planta leguminoasa, avand inaltime de 35 cm.Florile au culoara galbena. fructele, desi se formeaza in partea aeriana a plantei, se coc in pamant.
Contine in special: grasimi, protide, saruri minerale, acid folic, vitaminele A, B1, B2, E, F.
Arahidele sunt foarte hranitoare, sunt un aliment utilizat frecvent si cu rezultate bune in situatii de surmenaj intelectual, oboseala fizica accentuata, facilitatea tranzitului intestinal.
Se recomanda consumarea arahidelor in stare cruda, deoarece numai asa calitatile lor nutritive, energetice si medicinale raman intacte.
Arahidele sunt nutritive, energetice, astringente intestinal, antihemolitice, antisclerogenice.
Uz intern: -astenii, surmenaj, diete si regimuri de slabire, cresterea imunitatii, mentinerea sanatatii pielii, ochilor, tesutului nervos si a digestiei – fructele crude, prajite.
Uz extern: -arsuri, - cataplasma.

Usturoiul

Planta alimentara si condiment, cultivata la noi in tara. Usturoiul are in sol un bulb divizat in bulbi mai mici frunzele sunt ascutite la varf.
Usturoiul contine glucide, aminoacizi liberi, saponine, betasisterol, glucide, proteine, lipide, vitamine, minerale, alicina.Mirosul este puternic iar gustul iute.Usturoiul are efect antispastic, colagog, diaforetic, anticancerige, expectorant, febrifug, stomahic, vasodilatator, antimicrobian, hipotensiv, antihelmintic.
Uz intern: -guturai, raceli, arteroscreloza, boli reumatice, afectiuni digestive, pneumopatii, gripa, bronsita cronica, astm, tuse, febra, hiprtensiune, hipercolesterolemie, infectii bacteriene, artroza, paraziti intestinali, guta, meteorism abdominal - consumat intreg, sub forma de tinctura, sau pulbere.
Uz extern: - arsuri, ulceratii cutanate, abcese tegumentare.

Ricinul

Planta medicinala ce se cultiva in aproape toate regiunile tarii.Tulpina are culoare verde sau rosie, florile au culoare galbena sau roscata.
Frunzele sunt mari in dimensiune, fructul este o capsula si infloreste din iulie pana in septembrie.
In scp fitoterapeutic se folosesc semintele, ricinul contine ulei, gliceride, lipide, lectine, proteine, enzime, vitamina E.
Ricinul are efect purgativ, laxativ, antimicrobian.
Uz intern: -parazitoze intestinale, constipatie - ulei.
Uz extern: -veruci seboreice, alopecii, rani, plagi, ulceratii, inflamatii cutanate - spalaturi sau bai locale, ulei.

Prunul

Prunul este un pom fructifer cu frunze eliptice, flori albe si fructe alungite, de culoare vinetie.Infloreste din martie pana in aprilie.Prunul contine vitamina A, B, C, fosfor, fier, calciu, potasiu, magneziu, sodiu, mangan, apa, zahar, albumine, celuloza, proteine, lipide.
In scop fitotereapeutic se utilizeaza fructele si frunzele.Are calitati tonice, diuretice, depurative, laxative, nutritive, febrifuge, vermifuge, emoliente.
Uz intern: -anemie, constipatie, boli reumatice, guta, anemie, astenie, ateroscleroza, boli hepatice, paraziti intestinali, stari febrile, nefrita - infuzie, decoct sau se consuma fructa proaspata sau uscata
Uz extern: -hemoroizi - bai locale.

Morcovul

Florile morcovului sunt mici si albe iar radacina este groasa, portocalie si suculenta.Morcovul infloreste din iunie pana in octombrie.
Morcovul contine fibre dietetice, betacarotina, vitamina C, vitamina A, vitamina B1, vitamina B2, vitamina B6, vitamina PP, dextroza, levuloza, saruri minerale.
 Morcovul are calitati antianemice, hepatoprotectoare, hipotensive, antioxidante, carminative, antispastice, cicatrizante, antidiareice, laxative, depurativ, diuretic.
Uz intern: -diaree, tulburari gastrointestinale, gastrite hipoacide, enterocolite, anemie, colibaciloza, icter, constipatie, hipovitaminoza A, sindrom dispeptic gastric, retentii hidrosaline, tuberculoza, bronsite, astm bronsic, astenii, dismenoree, sterilitate- suc sau infuzie.
Uz extern: -rani cutanate, arsuri, ulcere, prurit, furuncule, degeraturi, crapaturi, tenuri ridate - decoct, suc, cataplasma.

Macul de camp

Intalnita la marginea campurilor este o planta anuala din culturile cu cereale.Frunzele macului de camp sunt ovale si crestate.
In scop fitoterapeutic se utilizeaza petalele florilor si capsulele uscate.
Macul infloreste din mai pana in luna iulie.
Uz intern: -tuse convulsiva, tuse iritativa, bronsita, pneumopatii, febra, colici abdominale, faringite, pleurezie, laringita, rujeola - infuzie, decoct.

Nucul

Este un arbore inalt cu coroana larga, trunchiul este gros, iar scoarta are culoare cenusie.
Fructul este de culoare verde, iar samanta este comestibila.Nucul infloreste mai ales in lunile mai si iunie.
Nucul contine ulei volatil, grasimi, protide, tanin, vitamina C, flavone, substante minerale, vitamina A, C, B, pectine, acizi organici.
Nucul are calitati aseptice, astringente, hipotensive, antialergice, cicatrizante, calmante, antimicotice, antireumatice, antidiareice, antiseptice.
Uz intern: -boli gastrointestinale, edeme renale, colite, afectiuni ale cailor respiratorii superioare, osteoporoza, boli reumatice, enterite acute, diabet, diaree, nefrite, rahitism, leucoree - infuzie, decoct.
Uz extern: -eczeme, ulceratii, acnee - sub forma de bai sau spalaturi locale.

Lucerna

Lucerna  nu creste pe soluri umede sau pe solurile acide.
Lucerna are o radacina de 1-2 metri iar florile au culoare albastru-violet, fructul arata ca o pastaie rasucita in spirala.In scop fitoterapeutic se utilizeaza intreaga planta, care infloreste in luna mai pana in luna octombrie.
Lucerna contine minerale, vitamine, amidon, glucide, proteine, pectine, tanin, saponine, amine, cumarine, triterpene, carotenoide, purine, steroli.
Planta are proprietati antihemoragice, antianemice, remineralizante.
Uz intern: -anemie, hipocalcemie, hipercolesterolemie, diabet, stimularea secretiei lactate - infuzie, decoct.

Ananas

Ananasul este o planta tropicala, originara din America.Cu frunze lungi si o tulpina scurta ce are, in varf, o inflorescenta sub forma de spic.Fructul de ananas, este o combinatie de fructe mai multor flori alaturate. Ananasul este in randul plantelor medicinale datorita calitatilor fructului.Sucul de ananas are si efecte antiinflamatoare, dar mai ales anticancerigene.Tulpina de ananas continand o enzima ce blocheaza cresterea nivelului de insulina in sange si transformarea zaharidelor in glucide.
Uz intern: -tulburari digestive, afectiuni inflamatorii cronice, constipatie, obezitate, tratarea celulitei, cancer, raceli, infectii, febra, astm, dismenoree, hipertensiune, efecte neplacute ale menopauzei, artrita, reumatism, ateroscreloza, enterocolite, infectii, purificarea sangelui – suc proaspat, extracte din fruct si din tulpina.
Uz extern: -rani si arsuri, tratamente de infrumusetare si intinerire a pielii, plagi – sub forma de suc si creme preparate din fruct.
Consumul de ananas nu este recomandat in ulcer gastric.

Tei

Teiul este un arbore ce poate ajunge pana la 20 metri, cu o coroana deasa, intalnit in toate regiunile tarii. Florile au culoare galben-auriu, iar in scop fitoterapeuticse vor folosi florile si frunzele care au aceeasi substanta ca si florile.Teiul, florile de tei au un miros placut mai ales in lunile iunie, iulie cand infloresc.Contin o cantitate importanta de vitamina E.
Florile de tei au actiune antispastica, neurosedativa, diaforetica, astringenta, antiinflamatoare, expectoranta si fluidificanta.
Uz intern: -insomnie, afectiuni ale aparatului respirator, bronsita, gripa, raceala, nevroze, isterie, hipocondrie, ateroscreloza, spasme, hipercoagulabiliatate, indigestii, migrene, stari febrile, tulburari cardiace, hipertensiune arteriala - ca infuzie, decoct.
Uz extern: -micoze, tuse convulsiva - sub forma de gargara sau comprese.

Galbenele

Galbenelele sunt plantute medicinale, intalnite in gradini sau pe terenuri necultivate.Au un miros balsamic placut.In scop fitoterapeutic se vor folosi partea aeriana a plantei, sau frunzele, sau doar florile marginale.
Principalele substante active ale plantei sunt caroten, saponozide, flavonide, mucilagii, ulei volatil.Galbenelele au efect antimicotic, sudorific, sedativ, antiinflamator, limfatic, astringent, antimicrobian.
Uz intern: -partea aeriana a plantei - dismenoree, ulcer gastoduodenal, colite cronice, gastrite hiperacide, inflamatii ale colonului, hemoroizi, vermifug, icter, oligourii, varsaturi, afectiuni respiratorii, cicatrizant intern, amenoree - ca infuzie, tinctura sau alifie.
Uz extern: -partea aeriana a plantei - micoze, ulceratii cutanate, arsuri, degeraturi, eczeme, veruci, furuncule, inflamatii oculare, nevralgii dentare, intepaturi de insecte, candidoza vaginala, rani sangerande, luxatii, contuzii, trichomoniaza vaginala, leucoree - sub forma de spalaturi sau bai locale, gargara, compresa, cataplasma.

Papadia

Papadia este o planta medicinala, destul de des intalnita, care se gaseste pe pasuni, campii, munti.
Frunzele sunt bogate in potasiu, contin vitamina A, B2, D, si G si minerale.
Papadia se poate consuma si in salate, preparata din frunze si radacini proaspete la care se adauga sare, otet si ulei.
Floarea, poate fi gatita in compozitia ciorbelor, sau se poate praji usor in ulei incins.
Uz intern:- partea aeriana: in caz de boli de ficat, icter, malarie
- florile: pentru obezitate, eliminarea toxinelor din sange
- radacinile: pentru ulcere varicoase, varice, eczeme, diabet, stari febrile, reumatism, boli digestive
 - frunzele: ateroscleroza, boli de ficat, diabet, anemie
Uz extern: se poate folosi sucul pentru veruci 

Oregano

Oregano in Romania este cultivat in sere, dar si in gospodarii.Oregano are o tulpina lemnoasa, inalta de pana la un metru si rosiatica.Cele mai importante calitati sunt: antispastic, antiseptic, tonic, stimulativ, antifungic.In fitoterapie sunt utilizate partile aeriene ale plantei si se recomanda a fi recoltate la inceputul lunii iulie, cand apar primele flori.Pe langa rolul lui ca planta medicinala este si un condiment foarte apreciat.
Uz intern:  infectii bacteriene si fungice, infectii urinare, infectii pulmonare, infectii intestinale, tuse, bronsita, indigestii, doar sub forma de infuzie
Uz extern: dureri reumatice, migrene, dismenoree, ca si comprese locale sau se poate folosi ulei de masaj. 

Dafin

Dafinul este un arbust cu frunze verzi, de obicei in tot timpul anului, este original din zona Mediteraneana.In Romania este planta de cultura sau este crescut in ghiveci, se foloseste ca arbust ornamental si cel mai des este folosit ca si condiment.Creste incet si ajunge pana la 9 m inaltime.Frunzele si fructele lui contin ulei volatil, bogat in oxizi, mucilagii, pectine, tanin, rezine, o substanta amara.Din frunze se extrage untul de dafin, folosit la prepararea unor unguente.In fitoterapie se folosesc frunzele.
Alte utilizari: frunzele sunt un excelent condiment, in aromaterapie.
Uz intern: boli gastrointestinale, colita de fermentatie, antiseptic intestinal, bronsita cronica, anorexie, atonii stomacale, infectii intestinale, otraviri, mahmureala, laringita, spasme doar sub forma de infuzie, decoct.
Uz extern: foi si boabe pentru rani, nevralgii dentare, infectii ale gurii, reumatism sub forma de cataplasme calde, infuzie, alifie, unguent.

Aloe Vera

Planta subtropicala, iubitoare de lumina si caldura, mai putin de umiditate foarte ridicata.Frunzele sunt carnoase, suculente, cu margini dintate.
Planta contine aloina, vitamina A, vitamine din grupul B, minerale, acizi grasi, enzime, aminoacizi, gel. Este un remediu si poate fi utilizat si pentru uz intern si pentru uz extern: antiinflamator, antimicrobian, antimicotic, antibacterian.
Planta este utilizatata atat in scop fitoterapeutic cat si cosmetic.
Uz intern:  frunze - dureri de cap, lupus eritematos, inflamatii ale tubului digestiv, gastrita, ulcer, intarirea sistemului imunitar, hipercolesterolemie, afectiuni renale.
Uz extern:  ulceratii cutanate acute si cronice, arsuri, eczeme, plagi, ten uscat, dermatite. 

Frasinul

Creste in zone cu umiditate ridicata, pe deal, campie dar si paduri.Florile au culoare alb-galbui, frunzele si scoarta sunt folosite in scop fitoterapeutic.

Are calitati sudorifice, coleterice, cicatrizante, diuretice, analgezice.

Se foloseste intern, frunzele, in boli reumatice, guta, obezitate, constipatie, dizenterie, febra, iar scoarta in arteroscleroza.Extern, frunzele se folosesc in arsuri, hemoroizi, eczeme, nevralgii, leucoree, iar scoarta in acnee.

Ardeiul iute

Contine o cantitate mare de vitamina C si beta-caroten si este un antiseptic si stimulent.Intareste inima, arterele si nervii, determinand arderea rapida a grasimilor in corp.

Pentru persoanele cu astm, bronsite cronice este util deoarece are actiune de expectorant.Imbunatateste memoria, previne atacurile cardiace, are efect antiinflamator si coagulant si face bine corzilor vocale.Ardeiul iute nu produce ulcer si nici hemoroizi.

Tinctura de ardei iute se foloseste impotriva alcoolismului inducand o stare de buna dispozitie, o jumatate de ardei iute pe zi stimuleaza sistemul nervos, relaxandu-ne.

Paducelu

Este un arbust spinos, ce poate ajunge pana la 5 metri inaltime si il intalnim in zonele de munte, deal, campie.Stim ca paducelul este cel mai bun leac impotriva insomniei si a stresului, iar fructele lui contin vitaminele C si complexul B.

In medicina naturista este recunoscut in tratarea durerilor de cap, a tulburarilor cardiace, cresterii tensiunii arteriale, in tulburarile menopauzei, vindeca anginele pectorale.

Fructele in schimb ajuta in caz de anemie, stari de slabire, batranete.Tinctura de paducel luata seara, 10-15 picaturi, este un leac impotriva insomniei.

Ceaiul de coada-racului

Planta care prefera solurile umede, creste pe langa rauri, lacuri si poieni umede se mai numeste si iarba-gastelor si are efect antidiareic si astringent.

Ceaiul de coada-racului reduce durerile de stomac si este indicat persoanelor cu probleme ale aparatului digestiv.In acelasi timp reduce durerile abdominale din timpul menstruatiei, iar consumat o perioada mai indelungata elimina calculi renali si vindeca artritele.

Ceaiul are un gust amar si se folosesc doar frunzele si radacina plantei pentru preparare, adaugand 500 ml apa la 2 lingurite de planta maruntita.

Se pot folosi comprese imbibate in ceai pentru ulceratii ale pielii sau inflamatii ale gingiilor.

Avand o actiune puternic sedativa ceaiul de coada-racului calmeaza durerile de orice natura.

Astenia de primavara

Astenia de primavara inseamna acel dezechilibru in organism care apare la trecerea dintre sezonul rece si cel cald, perioada in care scade aportul de vitamine si minerale datorita alimentatiei nesanatoase din timpul iernii, iar o data cu venirea caldurii organismul are tendinta de a consuma mai multa energie decat sa o produca.

Simptomele apar datorita celulelor care obosesc si produc stari de melancolie, iritare, oboseala.

Aceasta schimbare brusca cu care toti avem de-a face afecteaza sistemul nervos care duce la somnolenta si disconfort, de aceea somnul este benefic deoarece corpul in repaus se reface.

Pentru tratarea starii de slabiciune de inceput de primavara este indicat sa se consume fructe si legume si sa se faca multa miscare.

Daca apar simptome mai grave, alaturate "caderilor de calciu" se pot consuma vitamine pe care si medicii le recomanda mai ales in lunile in care apare litera "r".Calciul, magneziul si fierul sunt cele mai importante si se pot gasi in farmacii la preturi mici.